Va înlocui inteligența artificială avocații? Justiția are un nou coleg, dar încă nu i-a dat legitimație

 Poate inteligența artificială să înlocuiască avocatul? Nu în sensul exercitării profesiei. Poate însă automatiza o parte din activitatea juridică, poate ajuta oamenii să-și înțeleagă drepturile și poate schimba radical modul în care lucrează cabinetele de avocatură. Diferența esențială rămâne între un program care generează informații și un profesionist care analizează, decide și își asumă răspunderea.

Avocatura românească a primit un coleg care nu cere concediu

România a supraviețuit dosarelor legate cu sfoară, mașinilor de scris care mâncau litere, faxurilor care transmiteau jumătate de pagină și calculatoarelor care se blocau exact când trebuia depusă o cerere.

Acum a apărut inteligența artificială.

Un coleg nou. Lucrează noaptea, nu cere concediu, nu merge la cafea și poate redacta zece pagini înainte ca imprimanta cabinetului să termine de încălzit prima coală.

Singura problemă este că, din când în când, scrie prostii cu aerul solemn al unui judecător care tocmai a respins toate excepțiile.

— Doamnă avocat, am auzit că inteligența artificială o să vă ia locul, anunță domnul Popescu, intrând în cabinetul avocatei.

— Posibil să-mi ia o parte din muncă.

— Păi atunci de ce nu sunteți îngrijorată?

— Pentru că încă n-am văzut-o așteptând trei ore pe holul instanței pentru o cauză care se amână în două minute.

— Asta-i adevărat. O fi ea inteligentă, dar nu știe ce-i viața.

Ce activități juridice poate prelua inteligența artificială?

Să începem cu ce poate face bine.

Inteligența artificială poate ajuta la organizarea unor dosare voluminoase, compararea documentelor, extragerea informațiilor relevante, redactarea proiectelor de contracte și structurarea argumentelor.

Poate identifica neconcordanțe între înscrisuri, propune întrebări pentru analiza unei spețe și transforma un text juridic complicat într-o explicație accesibilă.

Toate acestea cu o condiție: rezultatul trebuie verificat de omul competent.

Imaginați-vă un dosar de partaj cu sute de pagini, extrase bancare, facturi și calcule.

Avocatul poate folosi un instrument AI adecvat pentru a organiza informațiile. Dar stabilirea contribuțiilor, interpretarea probelor și alegerea argumentelor juridice nu pot fi reduse la apăsarea unui buton.

— Domnișoară AI, spune-mi cine are dreptate în partaj.

— Am nevoie de documente și de circumstanțele cauzei.

— Soția spune că are dreptate. Soțul spune că are dreptate.

— Aceste afirmații nu sunt suficiente.

— Extraordinar! Ați descoperit esența dreptului familiei. Toată lumea are dreptate până apar extrasele de cont.

Ce nu poate înlocui AI-ul într-un proces?

Un proces nu este un concurs de compuneri juridice.

Avocatul trebuie să stabilească ce fapte sunt relevante, ce probe pot fi administrate, ce riscuri există și ce strategie este potrivită clientului.

Uneori trebuie să-i spună omului ceva ce nu vrea să audă: că pretenția lui este neîntemeiată, că termenul a expirat sau că un proces ar costa mai mult decât beneficiul urmărit.

Inteligența artificială poate ajuta la analiza acestor probleme, dar nu cunoaște automat toate împrejurările și nu își asumă răspunderea profesională a avocatului.

— Doamnă avocat, eu vreau să câștig procesul, spune domnul Popescu.

— Și eu vreau să câștigați, dar trebuie să vedem probele.

— ChatGPT mi-a zis că am șanse.

— Pe ce documente?

— Pe ce i-am povestit eu.

— Și ce i-ați povestit?

— Varianta mea.

— Atunci felicitări. Ați câștigat procesul în fața singurului interlocutor care n-a ascultat și partea adversă.

Un avocat nu este plătit doar ca să confirme că ai dreptate. Uneori, cel mai valoros sfat este să nu începi un proces pe care nu-l poți susține.

Este legal ca un avocat să folosească ChatGPT?

În principiu, da. Utilizarea instrumentelor AI nu este interzisă în mod general avocaților.

Dar tehnologia nu suspendă obligațiile profesionale.

În România, profesia este reglementată de Legea nr. 51/1995, iar activitatea avocatului presupune independență profesională, respectarea secretului profesional și exercitarea atribuțiilor în condițiile legii.

De aceea, folosirea AI trebuie făcută cu atenție la confidențialitatea documentelor, la protecția datelor personale și la verificarea informațiilor.

Una este să ceri unui program să explice structura generală a unui contract.

Alta este să introduci integral documentele confidențiale ale clientului într-un serviciu online fără să știi ce se întâmplă cu datele.

— Și dacă inteligența artificială greșește? întreabă domnul Popescu.

— Avocatul trebuie să verifice ce folosește în activitatea sa.

— Și nu poate da vina pe calculator?

— Nu ca să scape automat de răspundere.

— Păcat. În administrația românească, calculatorul e vinovat de treizeci de ani. Mai ales când nu merge ghișeul.

Inteligența artificială îi va face pe avocați mai ieftini?

Nu există un răspuns universal.

Dacă anumite operațiuni repetitive sunt realizate mai rapid, costul acestora poate scădea. Dar tariful unui avocat nu reflectă exclusiv timpul necesar redactării unui document.

Contează experiența, complexitatea dosarului, responsabilitatea asumată, evaluarea probelor, strategia și activitatea de reprezentare.

Un program poate genera un model de contract în câteva secunde. Asta nu înseamnă că a identificat toate riscurile unei tranzacții imobiliare.

Poate structura o cerere de divorț. Asta nu înseamnă că a analizat situația copiilor, bunurile comune sau consecințele acordurilor dintre soți.

— Deci nu o să coste totul cinci lei? întreabă domnul Popescu, dezamăgit.

— Nu neapărat.

— Dar AI-ul lucrează gratis!

— Unele servicii sunt gratuite, altele costă.

— Păi și avocatul de ce costă?

— Pentru că nu vinzi numai paginile scrise. Vinzi cunoștințe, experiență, timp și responsabilitate profesională.

— Am înțeles. Practic, hârtia e ieftină. Ce scrie pe ea mă costă.

Ce se va întâmpla cu tinerii avocați?

Aici schimbarea poate fi serioasă.

Activitățile prin care mulți avocați debutanți își formau deprinderile — documentare, sinteze, proiecte de acte, analiză comparativă — pot fi asistate tot mai mult de AI.

Avantajul este productivitatea. Riscul este ca un tânăr profesionist să ajungă să folosească texte pe care nu le poate explica sau verifica.

Iar în drept, să știi să formulezi o întrebare pentru AI nu înseamnă automat că știi să judeci calitatea răspunsului.

Formarea juridică, gândirea critică și experiența practică devin, astfel, și mai importante. România are deja destui oameni care semnează documente fără să le citească.Nu este nevoie să inventăm o generație care să le și redacteze fără să le înțeleagă.

Va exista un avocat AI care să te reprezinte în instanță?

Un instrument AI nu dobândește statutul de avocat pentru că produce texte juridice.

Potrivit Legii nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat aparține persoanelor care îndeplinesc condițiile legale și sunt înscrise în tabloul unui barou.

Sistemele AI pot fi folosite pentru asistență tehnică și informare, dar nu pot substitui calitatea profesională, obligațiile și răspunderea unui avocat.

Există, desigur, situații în care o persoană se poate reprezenta singură în instanță, în condițiile legii.

Dar faptul că AI-ul o ajută să pregătească o cerere nu înseamnă că programul devine reprezentantul său juridic.

— Domnișoară AI, puteți să mergeți mâine la tribunal în locul meu?

— Nu pot participa fizic la ședință.

— Nici măcar online?

— Nu am calitatea de avocat.

— Atunci mai aveți de învățat. La noi, să cunoști legea este una. Să găsești sala de judecată înainte să se strige dosarul este cu totul altă specializare.

Viitorul profesiei: avocatul care gândește, nu cel care tastează mai repede

Inteligența artificială nu trebuie privită nici ca un dușman al profesiei, nici ca un oracol juridic.

Este un instrument puternic, care poate economisi timp și poate extinde accesul la informații juridice.

Dar valoarea unui avocat nu stă în numărul de pagini pe care le poate produce într-o oră, ci în capacitatea de a înțelege problema, de a verifica informațiile, de a evalua consecințele și de a apăra interesele clientului prin mijloace legale.

Tehnologia poate transforma profesia. Nu elimină necesitatea raționamentului juridic.

Robotul poate redacta pledoaria. Dar cine își asumă ce scrie în ea?

Domnul Popescu se ridică, își pune actele în servietă și privește telefonul.

— Doamnă avocat, să știți că mi-am instalat și eu inteligență artificială.

— Foarte bine. Folosiți-o ca să vă informați.

— Și dacă îmi spune altceva decât dumneavoastră?

— Verificăm argumentele și sursele.

— Dar dacă tot insistă că are dreptate?

— Atunci să ne arate legea.

— Aha. Deci și în era inteligenței artificiale tot la lege ajungem.

Exact, domnule Popescu.

Avocatura nu va dispărea pentru că un calculator a învățat să scrie „în drept, ne întemeiem cererea”.

Se va schimba însă pentru cei care înțeleg că inteligența artificială poate face munca mai rapidă, dar nu poate transforma automat un răspuns într-un raționament juridic corect.

Iar când tehnologia va reuși să găsească instantaneu toate dosarele dintr-o arhivă judecătorească, fără erori și fără drumuri inutile, vom putea vorbi despre o adevărată revoluție.

Până atunci, domnul Popescu are o ultimă întrebare:

— Doamnă avocat, AI-ul poate să-mi câștige procesul?

— Nu vă poate garanta asta nimeni.

— Bun. Atunci măcar să-mi găsească loc de parcare la tribunal. Că aici, după părerea mea, începe adevărata inteligență.

---

Surse de referință

• Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat

• Statutul profesiei de avocat

• Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială

• Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor personale

Articol de informare și analiză juridică generală. Nu constituie consultanță individualizată.

Avocat Giulieta Marin | AI Drept la Subiect