De la abac la algoritm: cine a băgat mintea la priză?

 

Inteligența artificială n-a apărut ieri. Dar Costel susține că românii ar fi putut-o inventa primii!

Costel intră în sufrageria lui Toma cu o cutie de lemn sub braț și expresia omului care tocmai descoperise un secret de stat. Scoase un abac prăfuit, îl așeză pe masă și anunță solemn:

— Uite, Tomo! Strămoșul calculatorului!
— De unde l-ai scos?
— Din debara. Îl ținea tata pentru socoteli.
— Și acum ce faci cu el?
— Îl vindem ca inteligență artificială vintage!

Toma cercetă bilele colorate. Aparatul n-avea ecran, baterie sau buton de pornire. În schimb, funcționa fără internet. După experiențele cu digitalizarea românească, era deja un avantaj competitiv.

La ora șapte, Gențiana apăru pe Zoom. Domnișoara AI era pregătită să răspundă, iar Costel își pregătise teoria.

— Doamnă Gențiana, eu susțin că românii puteau inventa inteligența artificială primii!
— Pe ce vă bazați?
— Pe faptul că ne-a dus mintea întotdeauna!
— Și ce v-a împiedicat?
— Lipsa fondurilor, birocrația și faptul că se lua curentul!
— Costele, îl întrerupse Toma, abacul n-avea nevoie de curent!
— Tocmai! Eram înaintea vremurilor!

De la abac la calculator: cum a început istoria inteligenței artificiale?

Gențiana ridică abacul spre cameră.

— Abacul este un instrument de calcul folosit din Antichitate. Nu are inteligență artificială. Îl ajută pe om să socotească, dar nu gândește și nu învață singur.
— Deci e ca administratorul nostru, constată Toma. Are instrumentele, dar tot noi trebuie să facem calculele corecte!

Gențiana le explică faptul că, de-a lungul secolelor, oamenii construiseră mașini capabile să efectueze operații matematice. În secolul al XIX-lea, Charles Babbage proiectase o mașină de calcul programabilă, iar Ada Lovelace descrisese modul în care aceasta ar putea executa instrucțiuni.

— O femeie a scris despre programe înainte să existe calculatoarele moderne? întrebă Toma.
— Da. Ada Lovelace este considerată una dintre pionierele programării.
— Și de atunci ne dau femeile instrucțiuni? se interesă Costel.
— Nu, Costele, și bărbații și femeile, îl liniști Toma. Doar că tu ai rămas la versiunea care nu le execută!

În secolul XX au apărut calculatoarele electronice. Cercetătorii începuseră să se întrebe dacă mașinile ar putea realiza activități asociate inteligenței umane.

Un calculator obișnuit execută operații potrivit unor instrucțiuni. Sistemele de inteligență artificială pot realiza sarcini precum recunoașterea imaginilor, analiza limbajului și generarea de răspunsuri, folosind metode dezvoltate prin cercetare și antrenare pe date.

— Deci abacul era bunicul, calculatorul era tata și domnișoara AI e nepoata?
— Este o comparație simpatică, dar istoria tehnologiei e mai complicată.
— În familia mea e la fel, spuse Costel. Nimeni nu știe precis de la cine a moștenit fiecare încăpățânarea!

Alan Turing și întrebarea care a pus lumea pe gânduri

În anul 1950, matematicianul britanic Alan Turing publica articolul „Computing Machinery and Intelligence”, în care examina posibilitatea ca mașinile să manifeste comportamente inteligente.

Propunea un joc de evaluare bazat pe conversație, cunoscut ulterior drept testul Turing.

— Adică dacă vorbești cu un calculator și nu-ți dai seama că nu-i om, calculatorul a trecut testul? întrebă Toma.
— Aceasta este ideea generală. Dar testul nu dovedește că mașina are conștiință sau gândește exact ca un om.
— Eu am vorbit ieri cu un operator de telefonie și mi-a repetat aceeași propoziție de șase ori, interveni Costel. Cred că era calculator!
— Și era robot?
— Nu știu. Dar dacă era om, sigur avea nevoie urgentă de o actualizare!

Toma își privi telefonul.

— Domnișoară AI, mata ai putea trece un asemenea test?
— Pot purta conversații naturale, dar asta nu înseamnă că sunt o persoană.
— Foarte bine! Că persoane care vorbesc mult și spun puțin avem destule!

Anul 1956: inteligența artificială primește certificat de naștere

În vara anului 1956, la Dartmouth College, în Statele Unite, cercetătorii s-au reunit pentru a studia posibilitatea construirii unor mașini capabile să simuleze aspecte ale inteligenței umane. John McCarthy a contribuit la introducerea denumirii artificial intelligence.

— Și ce-au făcut acolo? întrebă Toma.
— Au discutat despre mașini care ar putea învăța și rezolva probleme.
— Adică au făcut o ședință?
— O reuniune științifică.
— Și au ieșit cu un nume?
— Cu idei și direcții de cercetare.
— Exact ca la asociația noastră! Trei ședințe, două comisii și la sfârșit botezăm problema!

Cercetătorii erau optimiști. Numai că problemele se dovediră mai dificile decât anticipaseră. Au urmat perioade de entuziasm și perioade de dezamăgire, când interesul și finanțarea au scăzut.

Istoricii AI-ului le numesc „ierni ale inteligenței artificiale”.

— Aha! Deci și la americani au fost proiecte înghețate!
— Da, dar cercetarea a continuat.
— La noi, când îngheață un proiect, îl dezgheață următorul ministru. Dacă nu schimbă frigiderul!

De la primul chatbot la ChatGPT: cum au învățat calculatoarele să converseze?

Gențiana le mai povesti despre ELIZA, un program creat în anii 1960, care putea imita anumite răspunsuri într-o conversație.

— Vorbea cu oamenii?
— Produceau replici pe baza unor reguli prestabilite.
— Deci răspundea fără să înțeleagă neapărat problema?
— Exact.
— Costele, cred că am găsit primul administrator electronic!

În 1997, calculatorul Deep Blue, construit de IBM, îl învinse la șah pe campionul mondial Garry Kasparov.

— Deci era mai deștept decât campionul?
— Era mai performant în acel meci de șah. Nu însemna că putea rezolva orice problemă.
— Știa șah, nu și să repare liftul?
— Corect.
— Păcat! La noi invers ar fi fost mai util!

Au urmat progrese importante în învățarea automată și în rețelele neuronale. În 2017, cercetătorii au prezentat arhitectura Transformer, devenită fundamentală pentru numeroase modele moderne de limbaj.

La 30 noiembrie 2022, OpenAI a lansat public ChatGPT, într-o versiune de cercetare.

ChatGPT nu a inventat inteligența artificială. A făcut însă conversația cu un sistem AI accesibilă unui public mult mai larg.

— Deci a durat zeci de ani până a venit la noi să scrie reclamații? întrebă Toma.
— Printre multe alte lucruri.
— Eu, din prima zi i-am cerut să mă cert cu administratorul! Mare progres al civilizației!

Cine dorește să învețe să formuleze cereri clare poate continua cu lecțiile despre prompturi de pe AI Drept la Subiect.

Ce este un algoritm și cum funcționează inteligența artificială?

Costel ridică din nou abacul.

— Tot vorbiți de algoritmi. Ăștia sunt niște cipuri?
— Nu. Un algoritm este o succesiune de pași sau reguli pentru rezolvarea unei probleme.
— Adică o rețetă?
— Exact. Ca atunci când pregătiți o ciorbă și urmați etapele în ordine.

Toma interveni:

— Costel are un algoritm special. Întâi pune sarea, apoi gustă, mai pune sare și la final dă vina pe nevastă-sa!

Gențiana completă explicația: nu orice algoritm este inteligență artificială. Unele programe execută reguli fixe, în timp ce multe sisteme AI moderne învață tipare statistice din exemple.

— Și domnișoara AI cum știe să răspundă?
— Modelul a fost antrenat folosind cantități mari de date, din care a învățat relații și tipare.
— Deci nu caută fiecare propoziție într-o bibliotecă ascunsă?
— Nu funcționează ca o simplă arhivă.
— Dar poate greși?
— Desigur. Poate genera răspunsuri convingătoare, dar false.

Costel tresări.

— Adică vorbește cu siguranță despre lucruri pe care nu le știe?
— Uneori. Acest fenomen este cunoscut și sub numele de halucinație AI.

Toma se întoarse triumfător spre vecin:

— Costele, felicitări! Ești precursorul inteligenței artificiale!

Despre asemenea greșeli poți citi și în episoadele dedicate halucinațiilor AI, unde nea Toma descoperă că un răspuns frumos formulat nu este neapărat adevărat.

Ce trebuie să reținem despre istoria inteligenței artificiale?

La sfârșitul cursului, Toma își aranjă notițele. Înțelesese că inteligența artificială nu apăruse peste noapte, nu fusese inventată de un singur om și nu devenise automat inteligentă în sens omenesc doar pentru că putea conversa.

Inteligența artificială este rezultatul multor decenii de cercetare în matematică, informatică și alte științe. Poate ajuta oamenii să rezolve probleme, dar răspunsurile importante trebuie verificate.

— Domnișoară AI, dacă oamenii te-au inventat pe mata, de ce mai trebuie să te învețe?
— Pentru că dezvoltarea sistemelor AI presupune cercetare, date, evaluare și îmbunătățiri continue.
— Deci tot oamenii trebuie să muncească!
— Da.
— Costele, ai auzit? Nici măcar inteligența artificială nu ne scapă de muncă!

Costel își strânse abacul și porni spre ușă.

— Tomo, eu tot cred că românii puteau inventa AI primii.
— De ce?
— Fiindcă noi avem soluții la orice problemă!
— Și atunci de ce nu le rezolvăm?
— Pentru că mai întâi trebuie să stabilim cine-i vinovat de ea!

Toma închise laptopul și scrise în caiet:

„Inteligența artificială n-a apărut când omul a băgat calculatorul în priză. A apărut din încercarea de a-l face să rezolve probleme pentru care simplul calcul nu era suficient.”

Dedesubt adăugă concluzia personală:

„Omenirea a avut nevoie de zeci de ani ca să învețe calculatorul să răspundă. În România, încă mai lucrăm la partea în care cineva e dispus să asculte întrebarea!”

---

În episodul următor: „Cum învață inteligența artificială? De la elevul silitor la calculatorul care copiază fără să roșească”. Gențiana le explică lui Toma și Costel ce înseamnă antrenarea unui model AI. Costel este convins că, dacă un calculator poate învăța din milioane de exemple, ar trebui să poată învăța și administratorul blocului din trei reclamații ale locatarilor!

Rămâi pe AI Drept la Subiect! Aici explicăm inteligența artificială pe românește, fără examene de informatică, fără englezisme de paradă și fără să cerem abacului certificat de competență digitală.